1 MARTIE - Va dorim o primavara minunata!

Iata 1 Martie a sosit!

Ghiocelul floare mandra,

Vestitor de primavara,

Sa va aduca numai bine,

Dragoste si fericire!

O primavara frumoasa! 

...Si rezultate scolare cat mai bune tuturor...

:)

Copiii şi tehnologia

În Marea Britanie, toţi copiii de 5 - 6 ani învaţă programare la şcoală - cu alte cuvinte, ei nu învaţă doar să editeze un text în Word sau să facă o prezentare în PowerPoint, ci sunt capabili să scrie ei programe şi să le testeze.

 Elevii englezi între 5 şi 7 ani sunt capabili:

 •       să înţeleagă ce sunt algoritmii şi cum sunt aceştia implementaţi ca programe pe echipamente digitale şi pe care programele le execută prin îndeplinirea unor instrucţiuni precise

 •       să creeze programe simple şi să identifice erorile 

•       să utilizeze raţionamente logice pentru a prezice comportamentul unor programe simple

 •       să utilizeze tehnologia pentru a crea, organiza, manipula şi extrage conţinut digital

 •       să utilizeze tehnologia într-un mod responsabil, păstrând confidenţialitatea informaţiilor personale, să ştie unde să solicite sprijin

 În Estonia, ţară mai mică şi cu un sistem educaţional mult mai flexibil decât al nostru, programarea este parte din trunchiul comun şi este predată în toate şcolile din clasa I. 

Finlanda şi Germania se pregătesc să facă acelaşi lucru în viitorul apropiat. Ce face între timp România? 

Ei bine, noi ne gândim încă dacă nu cumva ar trebui să facem TIC obligatorie în şcoli. Să ne inţelegem, TIC se referă la utilizarea programelor concepute de alţii.

 În general la TIC se predau subiecte pe care copiii le-ar descoperi singuri în câteva ore dacă ar fi lăsaţi. Dezbaterea despre introducerea programării în toate şcolile NU există la nivelul opiniei publice sau la Ministerul Educaţiei. În preuniversitar, în afara unor opţionale sporadice, programarea se învaţă doar la liceele cu profil mate-info, însă tot într-un mod teoretic, abstract, fără aplicabilitate imediată.

 Suntem blocaţi în C++ şi Pascal deşi celelalte sisteme educaţionale sunt concepute într-un mod mult mai flexibil şi cu mare atenţie la aplicabilitate. Sunt utilizate platforme prietenoase, interactive precum Scratch  sau Khan Academy, sunt învăţate limbaje de programare ceva mai abordabile precum Python, Java Script, Ruby. De fapt ce este un manual digital? 

Tot în România, părinţi îngrijoraţi de efectele nocive ale tehnologiei asupra copiilor reacţionează negativ la introducerea manualelor digitale în şcoli. De fapt ce este un manual digital? Conţinutul este acelaşi, informaţiile cuprinse sunt aceleaşi, doar că nu sunt pe hârtie, ci online, nu sunt statice ci interactive şi dinamice, exact pe gustul noilor generaţii de copii digitali. În faţa unui manual digital, copilul nu mai este doar privitor pasiv ci interacţionează cu informaţia şi o parcurge în ritmul lui. În plus, un manual digital este mult mai uşor de actualizat (printr-un singur update) decât un manual pe hârtie folosit de generaţii şi generaţii de copii, chiar dacă informaţiile cuprise nu mai sunt de actualitate.

 În condiţiile în care copiii români au motivaţia cea mai slabă din toate statele participante la testele PISA, eu zic că este cazul să ne gândim care ar fi metodele prin care să le creştem interesul pentru şcoală. Integrarea noilor tehnologii în educaţie ar fi o astfel de metodă utilizată cu succes în alte sisteme mai performante.

 Când mă gândesc doar la faptul că şcoli din Suedia folosesc Minecraft la clasă pentru a preda geometria în spaţiu sau elemente de arhitectură, îmi dau seama cât de departe suntem noi totuşi de astfel de evoluţii.

 Ar trebui să ne gândim că poate frica noastră, a adulţilor, de necunoscut, de nou, de schimbare, de inovaţie, ne poate ţine copiii în loc. Le negăm nevoile doar pentru că sunt diferite de ale noastre, le interzicem accesul la tehnologii care i-ar putea pregăti mai bine pentru viitor. Şi nu mă refer deloc la jocuri (de altfel, majoritatea copiilor români utilizează computerul doar pentru jocuri şi reţele sociale). 

Mă refer specific la utilizarea noilor tehnologii în educaţie, la integrarea platformelor educaţionale online, a aplicaţiilor educaţionale în sistem, la iniţierea conversaţiei publice despre programare în şcoli. Copiii noştri nu vor trăi în trecut, nu au nevoie de tipul de educaţie care a funcţionat (sau nu) la noi - vor trăi în viitor, într-o lume profund afectată şi determinată de progresul tehnologic. În timp ce noi îi ţinem în loc cu obsesia noastră pentru felul în care se făceau lucrurile „pe vremea noastră", colegii lor din alte ţări încep să se perfecţioneze încă de la 7-8 ani în domenii pe care noi le consideram high-tech. 

În timp ce Estonia îşi propune să devina Hub-ul tehnologic al Europei şi în timp ce ţările din vest investesc puternic în domeniile STEM (science, technology, engineering, math), noi ne pregătim să furnizăm vestului forţă de muncă slab pregatită ce va fi de altfel şi prost plătită. În România, nevoia de programatori depăşeste cu mult oferta facultăţilor de profil. Veţi vedea asta urmărind orice platformă de recrutare online. 

Anglia sau Estonia nu îşi propun neapărat să formeze generaţii de programatori – ei ştiu însă că în viitor (ca şi în prezent de altfel), toate joburile vor necesita într-un fel sau altul abilităţi digitale.

 Să îţi creezi o pagină web, să dezvolţi o aplicaţie pentru echipamente mobile – sunt abilităţi necesare şi utile cam în orice domeniu. În concluzie, haideţi să ne uităm un pic în viitor, să încercăm să ne dăm seama care sunt abilităţile de care vor avea nevoie proaspeţii absolvenţi şi să investim în educaţia lor gândindu-ne la viitor, nu la trecut. 

Sursa: adev.ro/nkbpng

Siguranţa pe Internet. Citeşte AVERTISMENTUL Poliţiei Române

În acest an, Ziua Europeană a Siguranţei pe Internet se sărbătoreşte la data de 10 februarie. 2008 a fost primul an de participare al României în programul European de siguranţă online pentru copii. 

Domeniul prevenirii infracţionalităţii online şi a siguranţei pe internet reprezintă o preocupare constantă a Poliţiei Române.  

Internetul a devenit parte integrantă a vieţii copiilor şi tinerilor, acesta fiind un extraordinar mediu educativ şi informativ. Milioane de pagini de informaţie disponibile, o incredibilă bază de date pe diverse domenii şi comunicarea rapidă la distanţă sunt doar câteva dintre avantajele internetului.

Însă, utilizarea internetului prezintă şi anumite pericole, potenţiale riscuri pe care oricine intră pe net este bine să le conştientizeze şi să se ferească de ele.

Problemele semnalate cel mai des vizează hărţuirea şi abuzul pe Internet sub toate formele sale - agresiunea verbală, calomnierea, furtul de date personale, infectarea calculatorului cu viruşi, dependenţa de calculator. 

Hărţuirea, cunoscută drept cyberbullying, atunci când are loc pe Internet, implică folosirea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, cum ar fi mail-ul, telefoanele mobile, site-urile web defăimătoare, blog-urile etc., cu scopul de a ataca în mod deliberat, repetat şi ostil, un individ sau un grup de indivizi.

Hărţuirea cibernetică poate consta în trimiterea de e-mail-uri unei persoane care a spus că nu vrea să mai comunice cu expeditorul, e-mail-uri care pot conţine ameninţări, remarci sexuale, incitări la ură, şicanări ale victimelor, precum şi afişarea oricăror declaraţii false care au drept scop umilirea victimei. Ameninţările por fi private sau publice, pe forumuri şi grupuri de discuţie. 

Dependenţa de Internet este definită ca o pierdere a controlului impulsurilor legate de utilizarea Internetului (jocuri online, reţele sociale, sesiuni-maraton de navigare pe Internet) care implică, în principal, dependenţa psihologică de Internet, iar simptomele sunt comparabile cu ale altor comportamente adictive, cel mai apropiat fiind jocul de noroc patologic.

Un alt risc la care se expune orice utilizator de internet este infestarea calculatorului cu viruşi, warms, cai troieni, rootkits, cracker, ferestre pop-up, coockies, etc.

Viruşii şi Worms pot infecta computerele desktop, laptopurile, serverele şi pot ajunge pe calculatorul nostru prin email, websituri, fişiere descărcate şi altele precum DVD-uri, CD-uri sau stick-uri USB.

* * *

Utilizarea în siguranţă şi responsabilă a Internetului de copii depinde în mare măsură de gradul de implicare a părinţilor, de modul în care aceştia stabilesc un dialog şi o comunicare deschisă privind dificultăţile întâlnite pe Internet. Copiii au nevoie, în primul rând, de îndrumare şi confirmare din partea părinţilor că activităţile lor online sunt sigure şi utile în educaţia lor.

Poliţia Română a derulat campania de prevenire a pornografiei infantile pe Internet „TU CUI DAI ACCEPT?”, care a urmărit informarea elevilor din ciclul gimnazial, cu vârste între 11 şi 15 ani şi conştientizarea publicului cu privire la modalităţile concrete de evitare a victimizării copiilor prin Internet.

Totodată, poliţiştii de prevenire a criminalităţii organizează permanent sesiuni de informare în şcoli, la care participă elevi şi cadre didactice. În cadrul acestora, poliţiştii susţin teme ce vizează prevenirea victimizării prin intermediul internetului şi familiarizarea tinerilor cu realităţile on-line şi cu modalităţile de protecţie a minorilor.

RECOMANDĂRI ALE POLIŢIEI ROMÂNE PENTRU PREVENIREA PORNOGRAFIEI INFANTILE PE INTERNET

Recomandări pentru copii:

Nu oferi persoanelor întâlnite pe Internet informaţii personale despre tine sau familia ta;

Nu spune parola de la e-mail-ul tău altor persoane; dacă le comunici această parolă acestea pot trimite mesaje jignitoare în numele tău sau pot intra pe site-uri interzise.

Dacă vrei să te întâlneşti cu o persoană pe care ai cunoscut-o pe Internet, anunţă-ţi părinţii anterior; oamenii pot fi foarte diferiţi de ceea ce au pretins că sunt pe Internet şi astfel poţi deveni victima traficului de persoane şi a altor întâmplări tragice.

Evită să postezi pe Internet fotografii care te surprind în ipostaze indecente; acestea sunt personale şi nu trebuie să ajungă la oricine de pe Internet; ele pot fi folosite, mai devreme sau mai târziu, pentru a vă face rău, ţie sau celor apropiaţi.

Nu uita că nu tot ceea ce citeşti sau vezi pe Internet este adevărat!

Recomandări părinți:

Supravegheaţi activitatea copilului dumneavoastră pe Internet.

Aşezaţi computerul conectat la Internet într-o zonă deschisă de unde puteţi uşor supraveghea copilul, de preferat în camera de zi.

Instalaţi instrumente de filtrare a accesului la Internet, ca măsuri suplimentare de supraveghere.

Încurajaţi-vă copii să vă spună dacă cineva din mediul online îi face să se simtă inconfortabil, ori le provoacă teamă.

Învăţaţi-vă copilul ce înseamnă autoprotecţia pe Internet. Dacă un site încurajează copiii să transmită numele pentru a personaliza conţinutul acelui program, ajutaţi-l să-şi găsească un nume fictiv.

Încurajaţi-vă copilul să aibă un comportament responsabil, cuviincios inclusiv pe Internet, să nu transmită vulgarităţi, ameninţări sau injurii. 

Pentru faptele abuzive din online, consecinţele sunt în offline, adică în mediul real.

Nu restricţionaţi excesiv şi fără justificare accesul copiilor la calculator şi pe Internet.

sursa:  

http://www.politiaromana.ro/ro/comunicate-de-presa/ziua-europeana-a-sigurantei-pe-internet